Casa Cartianu (aflata in vecinatate) este unul din cele mai reprezentative monumente de arhitectura populara romaneasca, datata pe la sfarsitul secolului XVIII, fiind o casa boiereasca care a fost la origine locuinta fortificata (cula olteneasca). Cladirea este dispusa pe trei nivele, nota de unicitate a monumentului e data de salba de pridvoare de influenta albaneza, construite dupa 1821 pe toate laturile, cat si de scarile de acces care realizeaza legatura pe verticala. Au calcat pragul casei-cula Cartianu regele Carol al II-lea, Gheorghe Tattarescu, Barbu Stefanescu- Delavrancea. Aici functioneaza astazi un muzeu al costumului popular din zona Gorjului, cladirea fiind inscrisa pe Lista monumentelor istorice de valoare nationala exceptionala.

Infiintat in anul 1975, Muzeul Arhitecturii Populare Curtisoara (4 km) cuprinde un numar de 30 de obiective care surprind modul de viata al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit in jurul ansamblului format din Cula Cornoiu si celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stapanit.

Ansamblul sculptural Constantin Brancusi de la Targu-Jiu (8 km), cunoscut si sub numele de Ansamblul monumental de la Targu-Jiu, este un omagiu adus eroilor cazuți in timpul primului razboi mondial, proiectat si construit de Constantin Brancusi. Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toata creatia artistului situate in aer liber – Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Fara Sfarsit, sunt dispuse pe aceeasi axa, orientata de la apus spre rasarit, cu o lungime totala de 1.275 m. Se considera ca nu cunosti cu adevarat patrimoniul cultural romanesc daca nu ai vazut macar o data in viata ansamblul sculptural din Targu Jiu.

Muzeul Judetean (8 km) a fost fondat in anul 1894, prin stradania lui Alexandru Stefulescu. Cladirea a fost renovata in anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacica, daco-romana, documente din timpul primelor formatiuni statale, din feudalism si din perioada moderna.

Muzeul de Arta a fost infiintat in anul 1984, iar din 1993 functioneaza in sediul situat in Parcul Central al municipiului. Ofera vizitatorilor icoane romanesti vechi de o valoare artistica deosebita, studii si picturi de Vasile Blendea si Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea apartinand scolilor flamanda si italiana, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba si multi alti artisti clasici si contemporani.

Parcul Natural Defileul Jiului (12 km), este una dintre cele mai spectaculoase vai de rau care strabat un lant muntos din Romania. Parcul se intinde pe o suprafata de 11.000 ha de-a lungul Jiului incepand din depresiunea Petrosaniului pana aproape de Bumbesti-Jiu. Culmi de munti impadurite cu flora si fauna specifica, toate oferind priveliste spre Jiul involburat care trece hotarat printre poalele muntilor. Valea Jiului nu poate sa nu va impresioneze chiar daca va aflati doar in trecere pe soseaua care merge de-a lungul raului (www.defileuljiului.ro).

Castrul Roman de la Bumbesti Jiu si Vartop (14 km) – Castrul de la Bumbesti Jiu a fost construit si folosit intre cele doua razboaie de cucerire a Daciei de catre romani (101-102 si 105-106), dupa care a fost abandonat. Langa castru s-au gasit urme ce presupun o asezare civila. Misiunea acestui castru era de a supraveghea drumul roman ce pleaca de la Bumbesti prin Porceni peste munți, prin Pasul Valcan spre Sarmisegetuza precum si de a supraveghea populația dacica de aci. Este important faptul ca romanii si-au ridicat castrele lor in apropierea celor mai insemnate puncte strategice ale dacilor, in special in locurile cu turnuri de paza si sanctuare. Castrul de pamant si lemn, de la Vartop, masoara 126 m × 115 m si a fost cercetat prin sondaje de Tocilescu, Polonic, Florescu si Bujor, care au scos la iveala caramizi si țigle romane. Are un val de pamant lat de 14m si Inalt de 0,50 m-2 m, un sanț adanc de 0,50 m si lat de 11 m.

Drumul Neamtului si Poiana lui Mihai ( 15 km) – prin Pasul VIlcan trece Drumul Neamtului, suprapunandu-se pe o portiune de cativa km cu Drumul lui Traian spre Vulcan (face parte din drumul care unea, acum 2000 de ani, Drobeta cu Ulpia Traiana). I se spune asa, pentru ca, in primul Razboi Mondial, in urma declaratiei de razboi a Romaniei impotriva Austro-Ungariei de la 27 august 1916, romanii au trecut granita, ce se afla pe coama Meridionalilor, prin apropierea Pasului Valcan, sa elibereze Transilvania. Aici s-au dus lupte grele intre nemti si romani, transeele facute de soldati fiind vizibile si In ziua de azi. Drumul Neamtului, marcat pe harta ca drum judetean (DJ 664), desi ar merita titulatura de drum national, pentru ca leaga doua judete si chiar doua regiuni istorice, se desprinde din Drumul European 79 in dreptul comunei Turcinesti, o traverseaza spre nord, apoi trece prin Schela, Pasul Valcan si coboara in orasul Vulcan. Drumul Neamtului a avut si In 1600 un trecator celebru. Mihai Viteazul, care venise la boierii olteni ce-i mai ramasesera credinciosi, cu putin inainte sa fie ucis, a trecut pe el pentru a ajunge la Viena, sa ceara ajutor Imparatului Rudolf al II-lea. Legenda spune ca, inainte sa ajunga In Pasul VIlcan i-ar fi crapat calul, din cauza efortului, in locul numit acum Poiana lui Mihai, asa ca ar fi innoptat acolo, dupa care ar fi plecat mai departe pe jos.

Cheile Sohodolului (25 km) – sunt situate intr-o rezervatie complexa, (pe lungime de 10 km), de interes peisagistic si floristic, ce prezinta: pesteri, izbucuri, vegetatie de stancarie calcaroasa cu multe raritati floristice, specii rare de fauna etc. In Cheile Sohodolului intalnim sapate in stanca obiectivele naturale: “Narile” si “Inelul”.

Manastirea Lainici (27 km) – numele manastirii este dat de trecatoarea unde se afla, cuvantul LAINICI fiind de origine greceasca si avand semnificatia de „trecatoare prin munti de piatra”. Biserica veche zidita a fost ridicata in anii 1812 – 1813 pe locul unei vechi biserici din lemn in forma de corabie (construita in 1770 – 1794). Dupa 1990 s-a ridicat o noua biserica, lateral de cea veche – sub forma de cruce greaca. In apropierea manastirii, la o altitudine de 750 – 800 m, se afla Schitul Locurele, sfintit in anul 1860. Deasemenea, in drumul dinspre Pensiunea Casa Cartianu catre Manastirea Lainici puteti vizita si Ruinele Manastirii Visina – la intrare in Defileul Jiului, manastire construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 – 1418).

Manastirea Crasna (29 km) – pozitia ei deosebit de linistita si singuratica a atras calugari rugatori Inca de pe timpul Cuviosului Nicodim de la Tismana. In secolul al XVI-lea exista in raza satului Crasna o mica sihastrie cu biserica de lemn, inchinata Sfantului Ierarh Nicolae, unde se nevoiau cativa calugari retrasi de lume. In anul 1636, Dumitru Filisteanu din Filias, mare sluger, construieste la Crasna noi chilii si biserica din piatra de rau si caramida in locul celei de lemn si introduce viata de obste in manastire. Biserica a fost terminata la 24 septembrie 1637, dupa cum reise din pisania bisericii. Ctitorul bisericii si proprietarul satului, Dumitru Filisteanu era nepotul marelui ban al Craiovei, Dobromir, si var cu doamna Stanca, sotia lui Mihai Viteazul.

Manastirea Tismana (38 km), este cea mai veche manastire din Tara Romaneasca. Ctitorul manastirii a fost calugarul Nicodim. Legenda spune ca Nicodim a umblat mult pe valea raului si frumusetea peisajului a fost hotaratoare in alegerea locului pentru ridicarea lacasului sfant, pe stanca Starminei, cu o cascada ale carei ape se pravaleau de la inaltimea de 40 m in albia raului. Au fost si alte motive In alegerea locului: pastravul raului, padurile de castan comestibil, nucul si vita-de-vie care creste si in stare salbatica, dar si evenimentele istorice legate de mentinerea independentei Tarii Romanesti si stavilirea inaintarii influentelor catolice la sud de Carpati. Pe spatele unui document al domnitorului Tarii Romanesti Dan al II-lea sunt consemnate doua date si anume ca biserica s-a sfintit In anul 6886, adica 1377-1378 si ca Nicodim a murit In anul 6915 (1406-1407). In apropierea manastirii se gaseste Schitul Cioclovina.

Transalpina – DN 67C (55 km), este cel mai inalt drum rutier din intregul lant al Muntilor Carpati avand punctul cel mai inalt in Pasul Urdele (la 2.145 m), fiind consntruit de armatele romane in drumul lor spre Sarmisegetusa. La realizarea acestei cai rutiere au lucrat romanii in anul 104 d.Hr. pentru deplasarea armatelor lor spre capitala statului dac Sarmisegetuza. In timpul Primului Razboi Mondial a fost pietruita de armata germana, din ratiuni militare. In anul 1933 a fost reconstruita de regele Carol al II-lea care a fost impresionat de frumusetea si salbaticia peisajului prin care trecea soseaua. Inaugurarea soselei a avut loc In anul 1935 la Poiana Sibiului.

Statiunea Ranca (55 km), situata de-a lungul Soselei Transalpina, are doua partii dotate cu teleschi si instalatie de nocturna, fiind cea mai renumita statiune de schi din Carpatii Olteniei. Fiind declarata ca avand cel mai mare potential turistic de iarna nevalorificat din Romania, statiunea detine un domeniu schiabil foarte mare, situat Intre altitudinile de 1600 m si pana la 2100 m.

Statiunea Straja (37 km de la Pensiunea Casa Cartianu prin Pasul Vulcan sau 67 km prin Defileul Jiului) – sunt amenajate 12 partii de schi, fiecare fiind echipata cu instalatie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiaza si de instalatie de nocturna, facand astfel posibila utilizarea partiilor pana seara tarziu. Sunt Intretinute cu ajutorul utilajelor de batatorit zapada, ratrac-uri, pentru a le mentine in conditii cat mai bune de schi. Prin cele 12 partii de schi, statiunea Straja insumeaza aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din acestia, 20 km vor fi acoperiti cu zapada artificiala din acest sezon (2012-2013). Cele 10 instalatii de transport pe cablu voe asigura accesul facil la toate partiile din statiune. Noutati absolute: Inlocuirea telescaunului cu o telegondola moderna si constructia noului telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar partii noi, cea mai lunga fiind Partia Straja, care pleaca din Vf. Straja (1868m) si ajunge la statia de imbarcare a telegondolei (750m), avand o lungime de 8,1 km.

Cula Cioaba – Chintescu, Cula Crasnaru, Cula din Glogova si Ansamblul Cornea Brailoiu; Pestera Muierii si Polovragi; Cheile Galbenului si Oltetului; Statiunea balneoclimaterica Sacelu, precum si multe altele.